Călătorii reale ... călătorii imaginare: mai 2015

joi, 14 mai 2015

Madurodam, un oraş în miniatură

Madurodam s-a dorit încă de la deschidere, în 1952, să fie nu doar un parc de distracţii, sau o expoziţie, dar şi un memorial al războiului. Cel căruia i-a fost dedicat, George Maduro s-a născut în Willemstad (Antilele Olandeze, azi Curacao) şi a murit la 9 februarie 1945 în lagărul de concentrare Dachau, unde fusese încarcerat după arestarea sa, ca luptător în rezistența antinazistă. Fondurile strânse de la Madurodam se folosesc în acte de caritate în legătură cu tineri.

Oraşul în miniatură are o suprafaţă de 10.000 mp, 66.000 de "locuitori", 4.542 de automobile şi camioane, 13 trenuri, 5 tramvaie, 15 avioane şi 40 de vapoare. Culmea este că multe dintre acestea sunt în mişcare, astfel că fiecare tren parcurge în medie într-un an 16.000 km, iar fiecare autovehicul 14.000.

Aşa că, dacă ajungeţi la Haga, nu uitaţi să faceţi o plimbare şi pe la Madurodam. Îl găsiţi în zona de nord a oraşului Haga, în George Maduroplein, la intersecţia Hubertusviaduct cu Dr. Aletta Jacobsweg.

Pentru informaţii suplimentare, legate inclusiv de program şi preţuri, accesaţi direct pagina oficială a parcului.

Trebuie să recunosc faptul că, până a ajunge în Olanda, nu auzisem de Madurodam. Dar, la hotelul unde am stat în Amsterdam, am hotărât să facem o excursie organizată, de o zi, care avea în traseu şi Madurodam. Aşa am ajuns aici, într-un loc unde poţi petrece câteva ore (noi am stat doar două, că aşa era programul), înclusiv într-unul din cele două restaurante, sau în magazinul de suveniruri.

Cel mai bine este să iei broşura inclusă în preţul biletului şi să parcurgi orăşelul în ordinea indicată în aceasta. Fiecare din cele 198 de obiective este numerotat, iar explicaţiile le găseşti în brosură.

Plimbare plăcută. Până atunci, uitaţi-vă şi la pozele ataşate.

Intrarea la Madurodam

George Maduroplein (piaţa George Maduro)

Intrarea la Madurodam

O imagine panoramică a Madurodamului

Replica Catedralei din Utrecht, cel mai înalt turn de biserică din Olanda, vechi de peste 600 de ani.

Undeva, pe-acolo, e un buton, pe care apeşi ca să înceapă să bată clopotele.

Replica Weighing House şi piaţa de brânză din Alkmaar

Replică a canalului Herengracht, din Amsterdam

Replică Rijkmuseum, din Amsterdam

Replică a morii De Valk, din Leiden, al cărei turn cu 7 niveluri datează din 1743.

Moara reală este o moară de vânt pentru măcinarea porumbului, în prezent transformată în muzeu

Replică a Hotel Des Indes, din Haga

Replică a Waterpoort, din Sneek

Replica Pieţei de Paşte, din Vlaardingen, care datează din 1778

Replica Porţii oraşului (Sassenpoort) Zwolle

Replica Binnenhof-ului, din Haga

Replica Valkhof, din Nijmegen

Replica Palatului Regal din Dam Square, Amsterdam

Replica Circus Theatre, din Haga

Replica Primăriei din Hilversum

Replică a unui scuar tradiţional dintr-un sat olandez.

Contra a 10 eurocenţi, poţi asculta muzica de fanfară, cântată de Salvation Army Band.

Replică a bisericii "Woord en Beeld Kaerkje", din Allingawier

Replică a căii ferate şi a gării Valkenburg, cea mai veche gară în funcţiune din Olanda

Replică a castelului Nijenrode, din Breukelen, care datează de la 1275.

În prezent adăposteşte o universitate de studii economice şi de afaceri.

Replică a fostei Mănăstiri a Fraţilor Cruciaţi, din Ter Apel, datând din 1465.

În prezent, mănăstirea a fost transformată în muzeu.

Replică a unei porţiuni din linia de coastă olandeză.

Replică a fermei Ter Borg, din Schinnen, care datează din jurul anului 1700

Replică a ecluzei Prinţesa Beatrix, de la Nieuwgein, cea mai mare ecluză din sistemul de navigaţie interior al Olandei. Şi este funcţională! Pentru cei care nu au văzut o ecluză adevărată la lucru, este o experienţă instructivă.

Replică a unei ferme de lalele

Replică a Centrului Olandez de Incidente pe Autostrăzi, din Badhoevedorp.

Replică a uzinei de purificare a apelor uzate, din Tholen

Replică a piscinei Tikibad Duinrell, Wassenaar

Replică a unei mori de apă din Haaksbergen.

Moara reală este dublă, atât pentru făină, cât şi pentru ulei şi a funcţionat între anii 1548-1988.

Şantierul naval Madurodam

Replica centralei electrice din Nijmegen

Replica turnului Euromast, din Rotterdam

Replica tunelului de lângă aeroportul Schipol. Prin cel adevărat, trec trenurile rapide (300 km/h) HSL, care parcurg distanţa Amsterdam-Paris în 3 ore.

O imagine de ansamblu. În prim-plan, în stânga, replica feribotului TESO, care face, în realitate, curse între Den Helden şi insula Texel

Replica aeroportului Schipol, Amsterdam

O altă latură a replicii Aeroportului Schipol

Replică a zonei portuare din Rotterdam a liniei maritime "Holland-America", celebră ca loc de îmbarcare a emigranţilor olandezi spre America, Australia şi Noua Zeelandă.

Replică a turnului radio din Markelo

Replică a unei rafinerii ExxonMobil, din Rotterdam

Stadionul de fotbal Madurodam. Evident, una din echipe poartă tricouri oranj, culoarea echipei naţionale a Olandei, de unde şi porecla "portocala mecanică", dată acestei echipe, după, dar fără nicio legătură cu numele celebrului film "A Clockwork Orange", al lui Stanley Kubrick

O altă imagine a şantierului naval.

În fundal, în stânga, se vede replica celebrului Erasmusbrug, din Rotterdam

luni, 11 mai 2015

Haga - orașul celor peste 150 de instituții internaționale

Am ajuns în Haga (Den Haag) într-o dimineaţă însorită de iulie, devreme, când nici terasele nu erau încă deschise şi, conduşi mereu de acelaşi GPS de încredere, am parcat maşina în parcarea subterană Noordeinde, adică "în buricu' târgului". Imediat am ieşit prin Hartogstraat, spre Kneuterdijk, exact la statuia lui Johan de Witt. Recunosc că nu auzisem acest nume, dar mai târziu m-am interesat (pe Internet, unde altundeva? ) şi am aflat că acest politician olandez care a trăit în secolul al XVII-lea a reprezentat o personalitate importantă (pentru olandezi) în vremea când Ţările de Jos erau o mare putere în Europa.

De aici, Kneuterdijk continuă cu nume schimbat, Buitenhof, de la numele scuarului din apropiere. Aici intrăm la Centrul de informaţii turistice, de unde obţinem toate informaţiile necesare vizitei de o zi în Haga. Admirăm priveliştea minunată spre Hofvijver, lacul cu fântână arteziană din marginea complexului Binnenhof. Acesta din urmă este un complex de clădiri care găzduiesc parlamentul, guvernul şi birourile primului ministru.

La intrarea principală (Stadtholder's Gate), domină statuia ecvestră a regelui William II (1792 – 1849, rege al Olandei, Mare Duce de Luxembourg). Cea mai impunătoare parte a complexului este Ridderzaal (Sala Cavalerilor), folosită pentru recepţii şi congrese. Tot aici se desfăşoară sesiunea de deschidere a Parlamentului, în a treia marţi din Septembrie (Prinsjesdag), când regina vine la Parlament în caleaşca de aur şi ţine un discurs. Din păcate, sala era închisă şi am admirat-o doar pe exterior.

Ieşim pe poarta dinspre est, unde, imediat în stânga este Mauritshuis, galeria regală de pictură, cu lucrări de Vermeer, Rembrandt, Potter, Frans Hals şi Hans Holbein cel Tânăr. De altfel, în jurul complexului Binnenhof se găsesc şi alte muzee: Esher im Palais, Muzeul de Istorie, Museum de Gevangenpoort şi Galerij Prins Willem V, Muzeul Bredius, Muzeul Meermanno.

Continuăm plimbarea şi intrăm în Plein, o piaţă cu vedere spre Muzenplein (Piaţa Muzelor). În centrul pieţei se află statuia lui William I. De jur împrejur, clădirile au adăpostit sediile Ministerelor de Interne, de Externe şi de Justiţie şi al Curţii Supreme, în prezent aici aflându-se birourile unor parlamentari.

Ieşim în Muzenplein, unde admirăm un grup de clădiri moderne şi ne întoarcem pe Turfmarkt, o zonă pietonală modernă de-a lungul Primăriei. Trecem de Lucent Danstheater en Dr Anton Philipszaal şi intrăm într-o piaţă largă, unde, din loc în loc, ţâşnesc jeturi de apă. Peste drum, se află Nieuwe Kerk (Biserica Nouă), căreia îi dăm ocol, fără a putea intra (era închisă pentru vizitare).

Ieşim de partea cealaltă, în micul Chinatown, de unde ajungem pe Grote Marktstraat, unde sunt marile magazine, să tot faci shoping.

La capătul stăzii se află Grote Markt (Piaţa Centrală), de unde, pe Schoolstraat, ajungem la Grote Kerk (St Jacobskerk), o biserică veche de vreo 600 de ani, dar care, din păcate, e cam înghesuită şi nu-şi poate pune în valoare pe deplin, măreţia.

De aici, revenim pe Nordeinde, spre Nordeide Paleis, reşedinţa regală. Aici nu vă duceţi cu maşina, nu aveţi unde parca. Noi am avut noroc că parcarea unde lăsasem maşina era foarte aproape. De altfel, acolo ne-am şi întors, am luat maşina şi am plecat ceva mai departe, spre Vredespaleis (Palatul Păcii), sediul Curţii Internaţionale de Justiţie, Curţii Permanente de Arbitraj şi al Academiei de Drept Internaţional.

Din păcate, nu l-am putut vizita în interior, pentru că aici se fac numai vizite ghidate, cu înscriere prealabilă cel puţin cu o zi înainte, ceea ce, recunosc, n-am ştiut. Pentru cei care doresc să facă o astfel de vizită, este foarte utilă această adresă, pe care noi am găsit-o abia la întoarcere. Oricum, chiar şi numai la exterior, priveliştea este minunată.

La intrare, pe partea dreaptă, se află Flacăra Păcii Mondiale, un mic monument inaugurat în 2002 prin grija World Peace Flame Foundation, în interiorul căruia arde flacăra păcii. În jurul monumentului este un brâu de 196 de pietre, fiecare provenind dintr-o ţară diferită. Printre ele, o veţi găsi şi pe cea din România.